Print Friendly Get a PDF version of this webpage

”Copiii străzii nu ajung şi pe strada copilăriei”

(N. Petrescu-Redi)

 

Profunzimea citatului din titlu este uimitoare. Majoritatea beneficiarilor AO ”Filocalia” sunt copii. În 7 ani de activitate a organizației, numărul lor a crescut, noi încercând mereu să fim aproape de cât mai mulţi oameni care au nevoie de noi. Deși majoritatea au cel puțin un singur părinte ori rude în a cărei grijă se află, mulți dintre ei nu au poposit pe dulcea stradă a copilăriei. În schimb unii dintre ei, la o vârstă încă fragedă, au ajuns în penitenciare…

Colaborarea AO ”Filocalia” cu Departamentul Instituții Penitenciare a început în anul 2012, atunci când împreună cu voluntarii Asociației am vizitat pentru prima dată minorii de la Penitenciarul nr. 2 din Lipcani. Încă de atunci am rămas cu toții mișcați de faptul că deținuții erau, de fapt, doar niște copii. Motivele care i-au determinat să săvârșească infracțiuni rămân necunoscute nouă, însă dorința de a contribui la reeducarea și resocializarea acestor tineri pra devreme maturizați persistă.

Astfel, pe data de 23.10.2013, am mers la Penitenciarul nr. 10 pentru deținuți minori din s. Goian, c. Ciorescu, unde au fost transferați deținuții din Lipcani. Penitenciarul a fost renovat, dorindu-se adaptarea sa la standardele internaționale. Am rămas plăcut surpinși să fim întâmpinați de noul director al penitenciarului – doamna Liuba Jignea. Probabil că blândețea, dar în același timp și severitatea unei mame, ce pot fi oferite doar de o femeie, fac parte din strategia de reeducare a deținuților.

Condițiile din noul peniteciar ne demonstraeză că modul de viață al deținuților minori s-a îmbunătățit simțitor: camere aerisite în care stau câte 2-3 băieți, o cantină modernă, sală de calculatoare, săli de clasă dotate cu toate cele necesare și o bibliotecă impresionantă. AO ”Filocalia” a venit cu o mică contribuție, oferindu-le pachete cu produse alimentare și igienice. Și deoarece punem mare preț și credem în puterea educației, le-am pus la dispoziție și rechizitele necesare începutului unui nou an școlar.

Nu am uitat nici de minorii aflați în detenție provizorie la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, la care am mers cu daruri la data de 25.10.2013. Condițiile de detenție diferă mult de cele de la Goian, dar există un element comun pentru copiii din cele două penitenciare: necesitatea de a comunica și de a socializa. Cel mai plăcut lucru pentru ai au fost, probabil, discuțiile cu voluntarii Asociației. Astfel, am decis ca în viitorul apropiat să revenim la ei cu diferite master-classuri, cu programe artistice, dar și cu simpla noastră prezență.

Chiar dacă pentru unii dintre ei este deja prea târziu să mai poposească pe strada copilăriei, oferindu-le sprijinul nostru și un pic de „hrană spirituală”, sperăm ca drumul vieții lor să fie unul mai bun și mai luminos.